vineri, 7 august 2015

Un drum fara dovezi

   Depinde cum priveşti pentru a putea observa.
   Am intalnit oameni care au putut vedea în planul secundar 'subiectul principal'.
   Am intalnit si oameni care nu puteau 'focaliza' decat pe cel mai apropiat punct de referinţă din fata lor.
   Am intalnit si oameni care deşi aveau 'expuneri lungi', lumina era inexistenta în viaţa lor.
   Dar tu? Tu, suflet, ai reuşit sa creezi orizonul pastelat.
   Ai reuşit sa dai viaţa unui chip părăsit de suflu.
   Ai reuşit sa înveţi un suflet curios ce înseamnă 'profunzimea'.
   M-ai invatat sa sper, asa cum porumbelul se avanta spre cer pentru a-si cunoaste visul.
   M-ai invatat sa ascult tăcerea, asa cum pădurea a rezistat atator lacrimi de sus.
   M-ai indrumat mereu în direcţia dreapta, asa cum Floarea-soarelui se întoarce după lumina Soarelui.
   Dar ai uitat un singur lucru:
   Uneori, întrebările nu au răspuns, sau poate doar nu vrem sa îl acceptăm.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu